Români peste hotare. Migraţie şi ocupaţie (2)

sursa: EducatiaFnonf

sursa: EducatiaFnonf

Dr. Ana-Maria Gajdo

După căderea comunismului, în 1989, românii au descoperit Libertatea. Inclusiv pe cea de a călători şi munci peste graniţe. Tot atunci a căpătat amploare fenomenul traficului de persoane, sclavia modernă în care sunt prinşi românii – femei, bărbaţi, copii.

 Traficul de persoane

Deschiderea graniţelor, dreptul de a lucra în străinătate a înlesnit şi acţiunile de crimă organizată. Traficanţii de fiinţe vii au văzut în dorinţa românilor de a avea un trai mai bun un prilej de a-i aduce în alte ţări şi a-i implica în activităţi economice „la negru”, muncă forţată, cerşit, sclavie sexuală. În România, traficul de persoane a fost incriminat abia în 2001 (cfr. Aurora Elena Gavriş, Aspecte psihosociale şi Juridice privind traficul de fiinţe umane, p.21).

Traficul de fiinţe umane înseamnă „recrutarea, transportul, transferul, cazarea sau primirea persoanelor, prin ameninţarea sau cu utilizarea forţei sau altor forme de constrângere, prin răpire, fraudă, înşelăciune, abuz de autoritate sau de o situaţie de vulnerabilitate, sau prin oferirea sau acceptarea de plăţi sau avantaje pentru obţinerea consimţământului unei persoane având autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării – forme de exploatare sexuală, munca sau serviciile forţate, sclavia sau practicile similare acesteia, aservirea sau prelevarea de organe” (cfr. Convenţia Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane).

În ţările UE aproape jumătate din cele peste 11.000 de victime ale traficului sunt cetăţeni europeni. În 2016 (cele mai recente date disponibile) primele cinci ţări de unde provin victimele sunt România, Ungaria, Olanda, Polonia şi Bulgaria (cfr. Lancaster University, European Comission, „Data collection on trafficking 2018 in human beings in the EU. Final report – 2018”). Bărbaţi şi femei devin vulnerabili la a fi traficaţi fie din motive economice (sărăcia, dorinţa de a câştiga un salariu mai mare, lipsa oportunităţilor de angajare), fie din cauza deficienţelor legislative sau ineficienţa în aducerea traficanţilor în faţa justiţiei (cfr. „Traficul pentru exploatare sexuală a femeilor de origine română. Cercetare calitativă realizată în România, Italia şi Spania”).

În 2015-2016 peste 7.500 de persoane s-au aflat în atenţia poliţiei din mai multe ţări europene pentru trafic de persoane, din care mai mult de 2.700 sunt români. Doar 585 dintre aceşti presupuşi traficanţi români au fost condamnaţi! „Esenţa traficului de persoane şi însuşirea primordial definitorie, invariabil prezentă constă în dobândirea unor câştiguri cel puţin consistente, adeseori exorbitante pe calea comerţului cu persoane” (cfr. George Dănuţ Iordache, „Traficul de persoane” ).

În ciuda campaniilor şi acţiunilor autorităţilor române pentru dezmembrarea reţelelor de trafic, raportul Departamentului de Stat al SUA privind traficul de persoane pe anul 2018 a descris România ca sursă, ţară de tranzit şi destinaţie pentru femeile şi copiii supuşi traficului sexual sau supuşi muncii forţate. Din România pleacă cele mai multe femei implicate în prostituţie (legală sau ilegală) în majoritatea capitalelor europene.

Sclave în industria sexului

În 2015 şi 2016 femeile au reprezentat 95% dintre victimele înregistrate ale traficul pentru exploatare sexuală. Un studiu publicat în mai 2018 de Parlamentul britanic menţionează că 85% dintre „lucrătoare sexuale” din Marea Britanie sunt românce. Trebuie să facem diferenţa între cele care îşi aleg de bună voie acest stil de viaţă şi femeile care sunt răpite, şantajate, manipulate şi devin sclave sexuale.

Spania este numită şi „bordelul Europei”. Conform unui raport al ONU din 2011 aici găsim al treilea cel mai mare capital de prostituţie din lume, estimat la 26,5 miliarde de dolari pe an, cu sute de bordeluri licenţiate şi peste 300.000 de persoane implicate în această activitate. Prostituţia a explodat în Spania de când a fost decriminalizată, în 1995. În prezent, guvernul spaniol estimează că până la 90% din femeile care lucrează în prostituţie ar putea fi victime ale traficului de persoane. În perioada 2012-2016, forţele de securitate din Spania au salvat 5.695 de persoane din sclavie, dar recunosc că încă alte mii rămân sub controlul infractorilor (cfr. The Guardian „’Prostitution is seen as a leisure activity here’: tackling Spain’s sex traffickers”). În Spania a fost prins, în 2011, şi „celebrul” traficant Ioan Clămparu care se află în prezent în arest în România.

Fiecare raport dat publicităţii vine cu noi date şi cifre. Potrivit Centre for Intelligence against Terrorism and Organised Crime (CITCO), între 2013 şi 2016, în Spania au fost detectate 53.440 de persoane expuse riscului de exploatare sexuală şi mai mult de 98% dintre aceste victime au fost femei. În 2017, ONG-urile spaniole au identificat mai mult de 20.000 de persoane exploatate sexual, aproape jumătate având vârste între 18 şi 25 de ani. Pentru acest segment de vârstă, cele mai multe erau din Nigeria (29,6%) şi România (18,2%) („The EU Mutual Learning Programme in Gender Equality Combatting trafficking in women and girls for the purpose of sexual exploitation”).

În Marea Britanie, femeile din România sunt cel mai mare grup identificat printre victimele traficului sexual. De asemenea, românii constituie cel mai mare grup (40%) de persoane investigate pentru traficul de persoane din Marea Britanie în ultimii ani (News Mavens/ Balkan Insight „Romanian women are most at risk for sex trafficking”).

Sunt în viaţă, dar nu exist cu adevărat”

Maria a fost adusă în Spania de bărbatul de care se îndrăgostise şi transformată în prostituată – aşa–numita metodă loverboy – şi informată că va trebui să plătească o datorie de 20.000 euro ca să se poată întoarce acasă. „În cazul femeilor din România, traficanţii ameninţă să-ţi omoare mama, sora sau copiii dacă nu îţi plăteşti datoriile (…)Oamenii întreabă: De ce nu ai fugit sau ai venit la poliţie? Dar nu ştiu despre ce este vorba. Nu poţi opri o persoană pe stradă ca să îi ceri ajutorul, pentru că o persoană dragă, acasă, ar putea fi ucisă”. Maria a fost găsită şi salvată de reprezentanţii unui ONG implicat în lupta contra sclaviei sexuale în Spania, APRAMP, şi acum ea este implicată în găsirea şi salvarea altor femei aflate în situaţii similare (The Guardian, cit.). Mai mult de 45% din femeile asistate de APRAMP provin din România (cfr. El Español, „Los burdeles en España, en manos rumanas: la mafia trae al 60% de las prostitutas”).

De altfel, românii stabiliţi în străinătate nu se adresează în general autorităţilor din ţările respective şi nici consulatelor române, ci asociaţiilor de români, principala punte de comunicare cu Ministerul Românilor de Pretutindeni, creat în 2017.

Cei care explotează femeile în sclavie sexuală controlează orice comunicare a acestora cu exteriorul inclusiv prin confiscarea telefonului, controlează „productivitatea” (banii câştigaţi, timpul lucrat, numărul clienţilor acceptaţi), le confiscă documentele sau le ţin sub control prin administrarea de droguri. Prin nenumărate forme de violenţă şi ameninţare, traficanţii au ca scop „distrugerea mecanismelor de apărare ale victimei care astfel să fie nevoită să se gândească mai mult la soluţii de supravieţuire şi mai puţin la demnitatea sa ca fiinţă umană, care se diminuează”, acceptând astfel condiţiile prin care este exploatată (cfr. Aurora Elena Gavriş, cit., p. 70).

Cercul violenţelor

De multe ori stereotipurile privind rolurile jucate de bărbaţi şi femei în comunitate şi nivelurile înalte de toleranţă faţă de violenţa asupra femeilor şi copiilor fac aceste ultime două categorii persoane vulnerabile la a fi traficate. Iana Matei de la Reaching Out Romania (una din ONG-urile care oferă adăpost şi o nouă şansă la un trai decent victimelor traficului de fiinţe vii) citată de Raportul ONG-ului suedez Talita, menţionează că „în adăpostul meu am văzut o mulţime de personalităţi diferite. Fete de toate vârstele, unele dintre ele din medii foarte dezvoltate. Ceea ce au toate în comun este o familie disfuncţională” („BREAKING FREE Improving support services for Romanian women and girls exploited in prostitution or sex trafficking”, a Report by Talita). De asemenea, atunci când aplicăm etichete victimelor prostituţiei forţate plecăm adesea de la premisa că ele „au capacitate de exerciţiu deplină şi cunosc consecinţele propriilor fapte” (cfr. Aurora Elena Gvriş, cit.).

Traficul de copii

Se estimează că peste 2.000 de copii fără adăpost din România sunt vulnerabili la a fi traficaţi. „5% dintre copiii fără adăpost din România sunt forţaţi să se prostitueze” (Raport Talita, cit.). Copiii sunt „smulşi” din mediul lor şi exploataţi – muncă forţată, cerşetorie, pornografie, folosiţi pentru trafic cu organe, uneori chiar cu complicitatea părinţilor care „i-au vândut”. Conform unei statistici date publicităţii zilele trecute, peste 5.000 de copii români au dispărut de acasă în ultimul an (cfr. AGERPRES, „Statistici îngrijoratoare: In România, peste 5.000 de copii au dispărut de acasă în ultimul an”) în mare majoritate adolescenţi, care se expun unor riscuri de a fi traficaţi sau exploataţi.

Poate că cel mai cunoscut caz de trafic şi exploatare a copiilor din România este cazul Ţăndărei, dat publicităţii în 2010. „A fost primul caz de trafic de minori investigat de poliţiştii români şi englezi. Cazul se referă la traficarea a 181 de copii romi în Marea Britanie, unde erau folosiţi la cerşetorie şi furturi” (cfr. G4Media). În Marea Britanie, 120 de traficanţi au fost condamnaţi. În România, în februarie 2019, Tribunalul Harghita a decis (decizie nedefinitivă, DIICOT a depus o cerere de apel) ca cei 26 de inculpaţi în cazul Ţăndărei să fie achitaţi sau instanţa a constatat că faptele s-au prescris.

Republica Moldova, centru de interes pentru traficanţi

O consecinţă indirectă a aderării României la UE şi, implicit, a adoptării unor legi care să prevină şi incrimineze traficul de fiinţe vii, a fost mutarea interesului traficanţilor către românii din Republica Moldova. Fetele de 13-15 ani sunt tot mai mult victimele traficului sexual, menţionează Raportul Departamentului de Stat al SUA pe anul 2018.

În primele 9 luni ale anului 2018, în Republica Moldova au fost înregistrate 216 infracţiuni privind traficul de persoane şi migraţie ilegală. Victimele au fost traficate în Turcia, Federaţia Rusă, Cipru, Serbia, Ucraina, Emiratele Arabe Unite etc. În perioada 2000-2017, 15.190 de victime au fost asistate în cadrul programului de protecţie derulat de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) în Republica Moldova. În 2017, autorităţile au efectuat 185 de investigaţii privind traficul de persoane, din care 85 de cazuri au fost trimise în instanţă. Din cei 58 de traficanţi găsiţi vinovaţi, 52 au fost condamnaţi la închisoare de la 8 la 13 ani.

Câteva concluzii:

Raportul Departamentului de Stat al SUA pe anul 2018 menţionează că Guvernul român a menţinut eforturile în domeniul protecţiei victimelor traficului de persoane. Funcţionarii publici şi ONG-urile au identificat 662 de victime în 2017, cel mai mic număr identificat în decursul ultimului deceniu.

În ceea ce priveşte Republica Moldova, raportul arată nivelul corupţiei şi dimensiunea traficului de fiinţe vii din acestă ţară: în ianuarie 2018, fostul director-adjunct al autorităţii de drept specializate în traficul de persoane din Moldova a fost găsit vinovat de trafic de influenţă şi condamnat la patru ani de închisoare. În 2017, mai mulţi oficiali guvernamentali au fost anchetaţi pentru complicitate la trafic. Doi ofiţeri de poliţie au fost condamnaţi pentru trafic sexual (…) Directorul unui orfelinat a fost condamnat pentru exploatarea sexuală şi muncii forţate a câtorva copii. Câţiva diplomaţi moldoveni şi şeful Direcţiei Afaceri Consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene au fost anchetaţi, arestaţi sau condamnaţi pentru estorcarea sau acceptarea mitei pentru a facilita migraţia ilegală”.

 

Referinţe:

 

  1. ***, „2018 Trafficking in Persons Report – Romania”, United States Department of State, 28.06.2018, https://www.refworld.org/docid/5b3e0a9c4.html
  2. ***, „Data collection on trafficking 2018 in human beings in the EU. Final report – 2018”, Lancaster University, European Comission. https://ec.europa.eu/home-affairs/sites/homeaffairs/files/what-we-do/policies/european-agenda-security/20181204_data-collection-study.pdf
  3. ***,„Preventing Trafficking and Protecting Victims in Moldova”,  https://www.iom.int/preventing-trafficking-and-protecting-victims-moldova
  4. ***,„The EU Mutual Learning Programme in Gender Equality Combatting trafficking in women and girls for the purpose of sexual exploitation” Spain, 30-31 October 2018.
  5. ***, „Toţi inculpaţii pentru trafic de copii în UK din dosarul Ţăndărei au fost achitaţi ori faptele s-au prescris după 9 ani de procese în România. Ancheta schimbase legislaţia în Europa. Poliţist englez care a lucrat la caz: Este bătaie de joc! Sunt şocat şi întristat!”, G4Media, 16.02.2019, https://www.g4media.ro/toti-inculpatii-pentru-trafic-de-copii-in-uk-din-dosarul-tandarei-au-fost-achitati-ori-faptele-s-au-prescris-dupa-9-ani-de-procese-in-romania-ancheta-schimbase-legislatia-in-europa-politist-englez-c.html
  6. A Havocscope Report: Black Market Crime Prostitution: Prices and Statistics of the Global Sex Trade, 2015
  7. Ana Maria Luca, „Romanian women are most at risk for sex trafficking”, News Mavens/ Balkan Insight, 1.08.2018, https://newsmavens.com/news/smoke-signals/1785/romanian-women-are-most-at-risk-for-sex-trafficking
  8. Andros Lozano, „Los burdeles en España, en manos rumanas: la mafia trae al 60% de las prostitutas”, El Español, 2.10.2016, https://www.elespanol.com/reportajes/grandes-historias/20160929/159234518_0.html
  9. Annie Kelly, Ofelia de Pablo, „’Prostitution is seen as a leisure activity here’: tackling Spain’s sex traffickers”, The Guardian, 11.05.2019, https://www.theguardian.com/global-development/2019/may/11/prostitution-tackling-spain-sex-traffickers
  10. Aurora Elena Gavriş, Aspecte psihosociale şi Juridice privind traficul de fiinţe umane, Presa Universitară Clujeană, 2015.
  11. George Dănuţ Iordache, „Traficul de persoane” (lucrare de licenţă, Univ. Titu Maiorescu, Bucureşti, 2019)
  12. Livia Aninoşanum László Éva, Marcello D’Amico, Laura Sales Gutiérrez, „Traficul pentru exploatare sexuală a femeilor de origine română. Cercetare calitativă realizată în România, Italia şi Spania”, 2016.
  13. Meghan Donevan, „BREAKING FREE Improving support services for Romanian women and girls exploited in prostitution or sex trafficking”, a Report by Talita, martie 2017 talita.org, Suedia.
  14. Office to Monitor and Combat Trafficking în Persons 2018 Trafficking in Persons Report, US Department of State,  https://web.archive.org/web/20180729171043/https://www.state.gov/j/tip/rls/tiprpt/countries/2018/282710.htm

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *