Alegeri europarlamentare 2019. Analiză și implicații

Photo credit: United Nations Photo on VisualHunt.com / CC BY-NC-ND

Photo credit: United Nations Photo on VisualHunt.com / CC BY-NC-ND

Radu Arghir

Alegerile parlamentare din 2019 au fost o surpriză de proporții pentru tot continentul. Marcate de urmările crizei refugiaților din 2015 și venirea la putere a unor partide ultranaționaliste în Italia și Ungaria, probleme cu statul de drept în Polonia, Malta și România, protestele majore din Franța și plecarea Marii Britanii din Uniune, se anunțau un test major pentru unitatea Europeană. Temerea era că o prezență mică ar duce la creșterea ponderii partidelor euro-sceptice, ceea ce ar duce la blocarea activității parlamentului. Acest ultim lucru (blocarea parlamentului) s-a întâmplat, dar din motive cu totul diferite. Totuși, lucrurile nu au evoluat atât de rău pe cât se așteptau euroscepticii. Prezența (inclusiv în România) a atins un nivel record pentru perioada de după valul de extindere din anii 2000. Acest lucru nu a contracarat complet succesul partidelor ultranaționaliste, dar prezența lor în parlamentul European nu a crescut semnificativ. De asemenea, plecarea Marii Britanii, dacă va avea loc, va reduce și mai mult acestă prezență (acolo alegerile europene au fost câștigate de un partid eurosceptic). În schimb, au apărut alte evoluții care cu siguranță vor afecta modul de funcționare al parlamentului.

Analiză matematică:

 Ce s-a schimbat este modul de formare al majorității. Partidul Popularilor Europeni (PPE), care a dominat alegerile anterioare, are sub o treime din numărul total de europarlamentari și sub jumătate din numărul necesar pentru formarea unei majorități. Acest lucru îi pune într-o situație dificilă deoarece nu mai pot domina o majoritate (euro)parlamentară și vor avea nevoie de mai mulți aliați pentru a trece legislație sau pentru a numi membri lor în diferite poziții de conducere. Au pierdut 39 de locuri, cu unul mai mult decât Socialiștii și Democrații (SD), partidul de pe locul doi, care se află într-o situație similară. De altfel, nici măcar o alianță între cele două partide nu ar trece pragul de 50% necesar pentru a forma o majoritate. Asta face negocieri viitoare mult mai dificile, lucru ce deja începe să se vadă. La o lună de la alegeri încă nu există un consens legat de numirea conducerii parlamentului și a viitorului președinte al Comisiei Europene. PPE a încercat să-și asigure numirea candidatului preferat la conducerea Comisiei Europene, dar după alegerile din mai acest an, pur și simplu nu mai este posibil. Negocierile sunt în curs. În schimb cel de al treilea și cel de al patrulea grup ca mărime din PE au crescut semnificativ și reprezintă marii câștigători ai alegerilor. Fostul ALDE, acum numit „Renew Europe,” a obținut 108 locuri, fată de doar 67 la începutul mandatului trecut (+41) iar verzii au obținut 75 față de 50 cu cu cinci ani înainte (+25). Tot în categoria câștigătorilor se numără și grupul Identitate și Democrație, care în ciuda numelui este mai mult de extremă dreapta. Acesta este relativ recent format și în mandatul anterior al parlamentului, când s-a format, avea 36 de europarlamentari. Acum are 73 de de membri, majoritatea venind din Italia (Liga Nordului), Franța (Frontul Național) și Germania (Alternativa pentru Germania). În rest Reformiștii (ELDD – Europa Libertăților și Democrației Directe) au pierdut 5 locuri și extrema dreaptă (SVN – Stânga Verde Nordică) a pierdut 11. Iar reformiștii au mare problemă. Mai mult de jumătate din grup este format din europarlamentari britanici (29), în cazul în care Brexit are loc, grupul s-ar putea dizolva. Singurul rămas, grupul conservatorilor (ECR – Europa Conservatorilor și Reformiștilor) se află undeva la mijloc între exemplele anterioare, cu 7 locuri pierdute față de alegerile din 2014. La fel ca ELDD, după rezultatele proaste ale conservatorilor în Anglia, grupul depinde de succesul PiS în Polonia. Aceasta este o vulnerabilitate majoră în cazul în care PiS suferă o înfrângere în alegerile din Polonia, dar pericolul nu este la fel de iminent ca în cazul ELDD. Per total grupurile extremiste au pierdut 23 de locuri și au câștigat 37, deci un plus de 14 locuri față de momentul formării parlamentului anterior, nu destul pentru a schimba ceva față de parlamentul anterior. Mai degrabă a fost o redistribuire a locurilor între ele. În total au 220 de locuri, nu destul pentru a bloca o inițiativă legislativă, și oricum aceste grupuri rareori acționează unitar. Iar după un posibil Brexit, oarecum ironic, ar avea mult mai mult de pierdut decât celelalte grupuri. De altfel ar pierde tot avantajul câștigat cu greu în mai multe state (Germania, Franța, Italia și Polonia).

Spre deosebire de toate parlamentele anterioare, care aveau două grupuri mari și unul sau două mai mici care participau la negocieri și decideau majoritatea, acum sunt trei grupuri medii și unul ceva mai mic. Cât timp SD și PPE nu cad de acord, o majoritate va necesita implicarea verzilor și a „Renew Europe,” iar dacă sunt de acord în legătură cu ceva, tot vor trebui convingă unul dintre „Renew Europe” sau verzi pentru a stânge o majoritate. Altfel spus o majoritate necesită minim trei grupuri (euro)parlamentare. Deciziile vor trebui luate practic prin consens între grupurile importante. În anumite cazuri ar putea negocia chiar cu grupuri eurosceptice, dar nu este de așteptat ca acest lucru să se întâmple des și nu cu mai multe odată. Pe de altă parte pot apărea modificări, deoarece grupurile mai mari cu siguranță vor încerca să mai atragă europarlamentari în rândurile lor pentru a putea depăși mai ușor problemele legate de asigurarea unei majorități. De asemenea, un posibil Brexit ar schimba puțin raportul de forțe. Nu sunt parlamentari britanici în PPE, însă sunt 17 în „Renew Europe,” 11 în grupul verzilor și 10 în SD. După redistribuire cele două grupuri vor recupera o parte din pierderi, dar ca procent PPE probabil va crește puțin. Chiar și așa, este greu de crezut că se va schimba mult ecuația puterii deoarece vor fi necesare tot minim trei grupuri pentru a forma o majoritate.

Ce se schimbă:

Este foarte posibil să vedem o împărțire largă mai a funcțiilor de conducere din parlament între grupurile parlamentare. Favoritul de dinaintea alegerilor nu mai poate aduna o majoritate iar „Renew Europe” și verzii sunt într-o poziție în care pot negocia inclusiv funcția de președinte al PE, dacă cedează în alte zone. De asemenea, o majoritate poate fi pierdută mai ușor deci și posibilitatea unor schimbări este mai mare. Același lucru este valabil și pentru legile votate, care vor necesita mai multă pregătire și discuții între principalele grupuri. Pe de altă parte negocierile mai intense ar putea asigura o mai bună reprezentativitate, pentru că niciun grup nu va putea să-și impună voința și schimbările bruște de poziție vor putea întârzia mult orice acord. Previzibilitatea va fi mai importantă ca în parlamentul anterior.

Pentru România, care are reprezentanți în toate grupurile medii, ar putea reprezenta un avantaj. Poziția europarlamentarilor români va conta mai mult în situația în care o majoritate este greu de asigurat. De altfel deja a reușit să obțină șefia unui grup, ceea este o realizare, mai ales că vorbim de un partid intrat prima dată în PE. Pe altă parte nu știm cât va dura acestă șefie. Oricum potențial pentru a obține poziții de negociere mai bune există, cum va fi folosit de reprezentanții noștri depinde de eforturile lor.

Partea negativă a unei reprezentări mai largi este riscul apariției unor blocaje. Încă este prea devreme pentru a vorbi de așa ceva, dar mai ales dacă vorbim de funcțiile de conducere negociate în parlament sau buget, pot interveni blocaje pe termen lung. Discuțiile vor fi dificile și vor implica inclusiv guvernele statelor membre. Acesta este un risc important mai ales în contextul Brexit, unde UE trebuie să negocieze ca un bloc. Perspectiva unui „hard” Brexit nu este plăcută nici pentru UE, chiar dacă consecințele ar fi mult mai grave pentru Marea Britanie. Desigur oficial nu există un număr limită de amânări pentru acest moment. Probabil guvernul britanic s-ar bucura dacă Brexit mai este amânat încă o dată ca urmare a unui blocaj al UE. Mai câștigă timp și nu mai pot fi învinuiți ei pentru asta.

Separat, o consecință mai puțin vizibilă în România a fost victoria partidelor ecologiste (verzi) care acum au al patrulea grup ca mărime. Mai mult, din moment ce diferențele dintre grupuri sunt mai mici, votul lor va conta mult mai mult decât în parlamentul anterior. Din acest punct de vedere am putea avea de a face cu o mai mare atenție dată protecției mediului și aspectelor legate de protecția mediului din alte acte legislative votate. Aici trebuie inclus bugetul, unde este posibil să vedem mai mulți bani alocați pentru protecția mediului. Acest trend este, totuși, în același timp parte din acea largă reprezentare deoarece și la nivelul cetățenilor UE atenția pentru mediu și viitorul plantei (evoluția climatică) este în creștere.

Concluzii

Alegerile europarlamentare din 2019 au fost o surpriză, dar nu din motivele la care se așteptau euroscepticii. Frontul partidelor anti-UE și extremiste a fost întărit doar puțin, asta în ciuda unor rezultate bune, în multe state (Italia, Germania, Franța, Anglia, Polonia, Ungaria). În schimb au arătat că spectrul politic prezent în PE începe să se diversifice. Până în acest moment parlamentul a fost dominat de SD și PEE, care, împreună, treceau de 50% din voturi. Acum nu mai este cazul și încet, dar sigur, vin din spate și alte curente de gândire și se structurează alte majorități în PE. Pe scurt, prezența crescută, avântul partidelor populiste, schimbarea echilibrului de forțe, toate pot fi rezumate în faptul că votanții din statele membre UE caută soluții noi la probleme vechi.

 

Surse:

https://www.election-results.eu/european-results/2014-2019/constitutive-session/

http://www.europarl.europa.eu/news/en/headlines/eu-affairs/20190523STO52402/elections-2019-highest-turnout-in-20-years

http://www.europarl.europa.eu/news/en/headlines/eu-affairs/20190523STO52405/infographic-how-the-next-european-parliament-president-will-be-elected

https://euobserver.com/political/145092

https://euobserver.com/political/145230

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *