Sudan: începutul tranziţiei

sursa: CNN

sursa: CNN

Dr. Ana-Maria Gajdo

Membrii conducerii militare din Sudan şi mişcarea pro-democraţie au semnat, la jumătatea lunii august, un acord de împărţire a puterii. La patru luni de la înlăturarea regimului autoritar din Sudan urmat de instaurarea (provozorie) a unui regim un militar, Abdalla Hamdok a depus, pe 21 august, jurământul în calitate de prim-ministru. Economistul în vârstă de 63 de ani a deţinut numeroase funcţii în cadrul unor organizaţii internaţionale şi va conduce un guvern de tranziţie, după transferul puterii de la Consiliul militar tranzitoriu la Consiliul Suveran (format din şase civili şi cinci militari). El a promis începerea reformelor în Sudan şi încetarea luptelor din vestul şi sudul ţării (vezi şi Revoltele pâinii sau o Primăvară sudaneză şi Proteste reprimate violent în Sudan).

Fostul preşedinte Omar Al-Bashir a condus Sudanul pentru 29 de ani, perioadă în care ţara s-a confruntat cu războaie interne, tulburări politice, corupţie (fostul preşedinte Omar Al-Bashir a recunoscut în sala de judecată că a primit 90 de milioane de dolari, în numerar, de la conducătorii Arabiei Saudite, inclusiv de la prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, cfr. Middle East Eye. De asemenea, Sudanul se clasa pe locul 172 din 180 de ţări în Transparency International’s 2018 Corruption Perceptions Index), probleme economice, secesiune. Protestele la adresa sa au început în forţă în decembrie 2018. În aprilie 2019 Al-Bashir a renunţat la putere, iar conducerea a fost preluată de militari, fapt care a fost, iniţial, salutat de sudanezi. Ulterior, protestele au fost reluate pentru a cere instaurarea unui regim civil.

În luna august, Forţele pentru Libertate şi Schimbare au negociat cu consiliul militar noile condiţii de guvernare. Încercările anterioare de a ajunge la un acord au eşuat după ce forţele de securitate au ucis, în data de 3 iunie, peste 100 de persoane care protestau. La semnarea acordului din august au luat parte premierul etiopian Abiy Ahmed, premierul egiptean Mostafa Madbouli şi preşedintele Sudanului de Sud Salva Kiir Mayardit.

Astfel, numirea lui Hamdok a avut loc în condiţiile în care generalul Abdel Fattah al-Burhan, şef al Consiliului Militar de tranziţie din aprilie 2019, a devenit lider al noului Consiliu Suveran (regim civil-militar). Din componenţa acestui Consiliu face parte şi generalul Mohamed Hamdan Dagalo „Hemedti” (vezi materialele menţionate anterior cu privire la situaţia din Sudan), cel care îşi construieşte o carieră politică şi despre care o parte a presei susţine că ar ţinti funcţia de viitor preşedinte al ţării (France 24, „Sudan’s Hamdok sworn in as new PM vowing to tackle conflicts and economy”). În partea „civilă” a noului guvern, două locuri au fost desemnate pentru femei.

Hamdok are la dispoziţie mai puţin de o lună de zile pentru a numi un cabinet de 20 de membri, cu excepţia miniştrilor apărării şi internelor, care vor fi desemnaţi de membrii militari ai Consiliului suveran. Consiliul suveran va conduce ţara timp de 39 de luni (în lipsa unui preşedinte) şi în primele 21 de luni conducerea Consiliului aparţine militarilor. Organizarea de alegeri este prevăzută pentru a doua parte a anului 2022.

 Tranziţia şi provocările

Atunci când presa internaţională face referire la situaţia din Sudan, vorbeşte preponderent despre începerea perioadei de tranziţie la democraţie. Dar tranziţia de la un regim autoritar/ totalitar la unul democratic depinde şi de factori cum ar fi: „influenţa internaţională”, balastul fazei precedente, problema statalităţii, rolul etniilor şi naţionalităţilor etc.

În acelaşi timp este momentul să ne referim şi la motivaţia militarilor de a intervenii în înlăturarea preşedintelui Al-Bashir şi implicarea lor în politică, în ceea ce se numeşte acum un regim civil-militar de tranziţie. Explicaţia ar fi lipsa de legitimitate a regimului Bashir, provocările economice şi sociale cărora nu le-a oferit răspunsuri adecvate. „Fiind organizaţi, disciplinaţi ierarhic (…) dispunând de forţa armelor, militarii reprezintă deseori cea mai puternică structură a societăţii” (Domenico Fisichella, Ştiinţa politică- Probleme, concepte, teorii)

Democratizarea implică o transformare a modului de luare a deciziilor, o reformă a instituţiilor (cfr. Jean Grugel, Democratizarea – O introducere critică) care să se distingă de cele ale vechiul regim autoritar. Numai că oamenii fostei puteri, un mod de funcţionare al instituţiilor, un anumit clientelism, se păstrează: „Acolo unde dictaturile sunt îndelungate, aceste tipare de comportament modelează întreaga societate, inclusiv pe cei care se opun ideologic sau moral sistemului” (ibidem).

Tranziţia este ceea ce Domenico Fisichella numeşte epoca critică adică „o fază istorică în care se confruntă două principii organizaţionale ale societăţii, cel precedent care nu mai dispune de forţa şi consenul necesare pentru a se impune (…) şi cel nou, care nu are încă forţa şi consesul necesare pentru a se impune” (cit.)

Prim–ministrul Hamdok trebuie să găsească calea pentru reforma reală a instituţiilor statului, diminuarea corupţiei şi scoaterea ţării de pe lista SUA ca stat care sponsorizează terorismul, fapt care să îi permită accesul la finanţare din partea unor organisme financiare internaţionale – FMI şi Banca Mondială (vezi Al Jazeera, Abdalla Hamdok: Who is Sudan’s new prime minister?”). Sudanul a fost subiectul sancţiunilor comerciale impuse de SUA timp de 20 de ani. În 2017, embargoul comercial a fost ridicat, dar menţinerea pe lista „statelor care sponsorizează terorismul” a limitat drastic investiţiile străine.

Alte provocări sunt legate de drepturile şi locul femeilor în politică, dreptul la liberă exprimare – accesul la internet (în timpul protestelor accesul era „tăiat” pentru ca sudanezii să nu poată posta imagini şi date privind reprimarea violentă a protestelor) şi existenţa unei prese libere şi puternice. În plus, sub pretextul prezervării securităţii naţionale, militarii pot interveni şi bloca, astfel, tranziţia către o guvernare democratică.

 

Referinţe:

  1. ***, „Abdalla Hamdok: Who is Sudan’s new prime minister?”, Al Jazeera, 21.08.2019, https://www.aljazeera.com/news/2019/08/abdalla-hamdok-sudan-prime-minister-190821104935717.html
  2. ***, „In pictures: Sudan in transition”, CNN, 19.08.2019, https://edition.cnn.com/2019/04/11/photos/gallery/sudan-protests/index.html?fbclid=IwAR0z4k3J3esN0u639U5UAlIoGec7Bhj9yblkhgENhCoDwc3R5GXVEgKX3Z4
  3. ***, „Sudan. Corruption Perception Index 2018”, Transparency International, https://www.transparency.org/country/SDN
  4. ***, „Sudanese factions sign historic accord on transitional government”, Middle East Eye, 17.08.2019, https://www.middleeasteye.net/news/sudanese-factions-sign-historic-accord-transitional-government
  5. ***, „Sudan’s Hamdok sworn in as new PM vowing to tackle conflicts and economy”, France 24, 21.08.2019, https://www.france24.com/en/20190821-sudan-transition-joint-military-opposition-rule-omar-al-bashir
  6. ***, ‘Egypt to provide all forms of support for Sudan’: Madbouli, Egypt Today, 17.08.2019, https://www.egypttoday.com/Article/2/73925/Egypt-to-provide-all-forms-of-support-for-Sudan-Madbouli
  7. Domenico Fisichella, Ştiinţa politică- Probleme, concepte, teorii, Editura Polirom, Iaşi, Bucureşti, 2007.
  8. Hamza Hendawi, „Sudan’s new leader an experienced economist who promises reform”, The National, 22.08.2019, https://www.thenational.ae/world/africa/sudan-s-new-leader-an-experienced-economist-who-promises-reform-1.901483?fbclid=IwAR1VeXZgKS0R83QYH-FebgNURCwsmS_YuDivey9bELNhFMjJcNIQA_Y3uwU
  9. Jean Grugel, Democratizarea – O introducere critică, Editura Polirom, Iaşi, Bucureşti, 2008.
  10. Mohammed al-Amin, MEE, „Sudan’s Bashir ‘took millions in cash from Saudi crown prince’, corruption trial hears”, Middle East Eye, 19.08.2019, https://www.middleeasteye.net/news/sudans-deposed-leader-bashir-arrives-court-corruption-trial

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *