Turcia şi problema refugiaţilor-musafiri sirieni

Peste 250.000 de sirieni din Idlib ar putea fugi în Turcia, cfr. Hürriyet Daily News

Peste 250.000 de sirieni din Idlib ar putea fugi în Turcia, cfr. Hürriyet Daily News

Dr. Ana-Maria Gajdo

Turcia se confruntă cu o serie de probleme şi provocări generate de prezenţa refugiaţilor sirieni (în fapt, cu statut de musafir, vezi şi articolele anterioare, Turcia.Profil de ţară). Pe de-o parte, problemele economice au determinat o parte a populaţiei turce să vadă în prezenţa sirienilor o cauză a lipsei locurilor de muncă, pe de altă parte prezenţa siriană în oraşele turce de graniţă a schimbat datele demografice. Peste 400.000 de copii sirieni s-au născut în Turcia în ultimii 8 ani, iar în Kilis, un oraş din apropierea graniţei cu Siria, numărul refugiaţilor sirieni a depăşit treptat numărul localnicilor turci.

În timp ce autorităţile din Istanbul au declanşat, de la sfârşitul lunii iunie 2019, controale pentru a pune capăt migraţiei ilegale, un nou val de sirieni s-ar putea îndrepta către Turcia din cauza deteriorării situaţiei din provincia Idlib. Terorismul asociat cu războiul civil din Siria a întărit percepţia publică negativă a turcilor în ceea ce priveşte refugiaţii.

Campanii de presă antiguvernamentale versus aplicarea legii

Turcia găzduieşte aproximativ 3,6 milioane de sirieni şi alţi 400.000 de alte naţionalităţi, cfr, UNCHR. Autorităţile turce încearcă să facă faţă populaţiei mari de refugiaţi, fapt pentru care guvernul a cheltuit peste 37 de miliarde de dolari, cfr. CNN („Millions of Syrians call Turkey home. An economic crisis is turning them into scapegoats”). Presiunea bugetară este resimţită de contribuabili, care au devenit tot mai ostili prezenţei siriene, deşi au existat şi acţiuni publice de solidarizare cu refugiaţii. Cfr. UNHCR, închiderea a şase centre de cazare temporară în 2018 şi decongestionarea a încă trei a dus la o creştere a procentului de refugiaţi care locuiesc în comunitatea gazdă de la 93 la sută la 96 la sută.

O comunitate siriană importantă se află în Istanbul. Oficial, aproape jumătate de milion de sirieni au drept de şedere acolo, dar se estimează că numărul real este de peste 1 milion de sirieni. Începând cu luna iunie 2019, poliţia turcă a lansat operaţiuni care vizează migranţii şi refugiaţii fără documente din acest oraş, respectiv pe cei care au statut de protecţie temporară înregistraţi în alte districte şi care trebuie să părăsească Istanbulul până pe data de 30 octombrie, în timp ce cei fără documente trebuie transferaţi în centre pentru a putea fi înregistraţi.

Aceeaşi sursă, CNN, menţionează un sondaj de opinie conform căruia numărul cetăţenilor turci din Istanbul de acord să trăiască în acelaşi oraş cu sirieni a scăzut de la 72 la sută în 2016 la 40 la sută în 2019. De la anunţarea noilor măsuri, adică de la sfârşitul lunii iunie, 21.000 de refugiaţi sirieni neînregistraţi au fost expulzaţi, cfr. RFI. The Atlantic („Europe’s Complicity in Turkey’s Syrian-Refugee Crackdown”) menţionează chiar că „un înalt oficial al UE a estimat că aproximativ 2.200 de persoane au fost trimise în provincia siriană Idlib, dar nu este clar dacă au fost deportaţi sau au ales să se întoarcă”. Până acum 340.000 de sirienii s-au întors din Turcia în ţara lor, după acţiunile militare ale Turciei în nordul Siriei unde vrea să creeze „o zonă sigură” ( cfr. The Jerusalem Post,„Can Turkey Seal a Russia Deal and Get Northern Syria too?”).

Dacă Turcia ar deporta sirieni ar încălca în mod explicit principiul nereturnării prevăzut de acordul UE-Turcia din 2016. Acordul a oprit o mare parte a fluxului de refugiaţi către Europa în schimbul unui pachet de ajutor în valoare de 6 miliarde de euro. Guvernul turc neagă categoric o politică de deportare – iar o parte a media susţine că Turcia este victima unei campanii de denigrare –  şi susţine „întoarcerea voluntară”, cu toate că unii refugiaţi susţin că au fost obligaţi să semneze documentele de „returnare voluntară” (CNN, cit.). Un avocat pentru drepturile omului, Yasemen Öztürkcan, citat de The Guardian („’It’s not legal’: UN stands by as Turkey deports vulnerable Syrians”) susţine că „deportările se desfăşoară în cel mult 48 de ore” fapt care „nu este normal şi nu este legal.”

Turcia a adoptat o nouă lege privind străinii şi protecţia internaţională în 2013 (Legea nr. 6458) şi alte acte adiacente în 2014 care au schimbat statutul juridic al refugiaţilor sirieni de la oaspeţi la beneficiari de protecţie temporară (cfr. Social Inclusion 2018, „The Politics of Syrian Refugees in Turkey: A Question of Inclusion and Exclusion through Citizenship”), prin care sirienii au primit acces la asistenţă medicală publică, educaţie şi locuri de muncă.

Ideea acordării cetăţeniei turce pentru sirieni, dar numai pentru cei cu înaltă calificare profesională a fost luată în discuţie abia după anul 2016. Partidele de opoziţie s-au opus acordării cetăţeniei, deoarece considerau că Erdoğan a văzut în refugiaţi o sursă potenţială de sprijin politic pentru viitor. Aproximativ 76.000 de sirieni – adulţi şi copii – au primit cetăţenia turcă până la începutul lunii ianuarie 2019.

Peste zece mii de afaceri siriene susţin refugiaţii

Conform unei analize realizate de The Daily Sabah („Syrian businesses in Turkey provide subsistence for 7% of 3.5M refugees”), în Turcia există peste 10.000 de afaceri şi mici întreprinderi siriene. Un studiu realizat de Fundaţia de Cercetare a Politicii Economice din Turcia (TEPAV), citat de sursa menţionată, arată că aceste întreprinderi angajează în medie şapte persoane, iar 60 la sută dintre angajaţi sunt sirieni. Potrivit studiului „72 la sută dintre antreprenorii sirieni chestionaţi au indicat că nu doresc să se întoarcă în Siria chiar şi atunci când războiul se va încheia”.

Idlib, ultima enclavă „rebelă” din Siria

Idlib, provincia în care sunt deportaţi/întorşi voluntar o parte din sirienii din Turcia, este considerată ultima enclavă majoră de rezistenţă armată împotriva regimului Bashar al-Assad, dar şi o zonă controlată de mai multe grupări teroriste. Provincia se confruntă cu o nouă criză umanitară de la intensificarea acţiunilor militare ale guvernului sirian şi aliaţilor ruşi, condiţii în care un nou val de refugiaţi se poate îndrepta către graniţa siriano-turcă.

În data de 28 august preşedintele Recep Tayyip Erdoğan şi preşedintele SUA Donald Trump au discutat telefonic „situaţia periculoasă din provincia Idlib din Siria”. Trupele turce care au fost staţionate în Idlib ca parte a unui acord de de-escaladare semnat anul trecut cu Rusia (12 posturi turce de observaţie, după cum menţionează France 24, „Erdogan discusses fighting in Syria’s Idlib with Trump: presidency”) sunt prinse între conflictul rebeli-trupe guvernamantale siriene şi ruse (Ahval News, „Turkey’s Erdoğan discusses Idlib crisis in phone conversation with U.S. President Trump”).

Conform acordului, încetarea focului era menţinută cu condiţia ca toate grupările extremiste şi teroriste să fie eliminate. Rusia a considerat că Turcia nu a putut duce la capăt acest obiectiv astfel încât provincia a redevenit teatru de luptă în aprilie 2019, Idlib fiind ultima mare provincie din Siria în afara controlului guvernamental sirian (Foreign Policy, „Turkey’s Deportation Policy Is Killing Syrian Refugees”).

Câteva concluzii

Aproximativ doar 40 la sută din sirieni intenţionează să plece din Turcia, de bună voie, dacă războiul s-ar sfârşi şi dacă un nou regim sirian ar fi la putere, cfr. Center for American Progress, („Turkey’s Refugee Dilemma”). Majoritatea refugiaţilor sirieni şi-au construit o nouă viaţă în Turcia.

În ciuda eforturilor Turciei, şi chiar ale UE, este aproape imposibil să îi convingi pe refugiaţi să revină în zone devastate de război, în lipsa accesului la locuri de muncă, servicii de sănătate şi educaţie. În plus, perspectiva unor măsuri punitive din partea actualului regim îi determină pe refugiaţi să refuze ideea revenirii în ţara de origine.

 

Referinţe:

 

  1. ***, „Erdogan discusses fighting in Syria’s Idlib with Trump: presidency”, France 24, 29.08.2019, https://www.france24.com/en/20190828-erdogan-discusses-fighting-in-syria-s-idlib-with-trump-presidency
  2. ***,„Supporting Syrian refugees in Turkey”, Comisia Europeană, https://ec.europa.eu/fpi/showcases/supporting-syrian-refugees-turkey_en
  3. ***,„Syrian businesses in Turkey provide subsistence for 7% of 3.5M refugees”, The Daily Sabah, 29.08.2019, https://www.dailysabah.com/business/2019/08/29/syrian-businesses-in-turkey-provide-subsistence-for-7-of-35m-refugees
  4. ***,„Syrian migrants in Turkey face deadline to leave Istanbul”, BBC News, 20.08.2019, https://www.bbc.com/news/world-europe-49404739
  5. ***, „Turkey’s Erdoğan discusses Idlib crisis in phone conversation with U.S. President Trump”, Ahval News, 29.08.2019, https://ahvalnews.com/us-turkey/turkeys-erdogan-discusses-idlib-crisis-phone-conversation-us-president-trump#
  6. Alan Makovsky, „Turkey’s Refugee Dilemma”, Center for AmericanProgress, 13.03.2019, https://www.americanprogress.org/issues/security/reports/2019/03/13/467183/turkeys-refugee-dilemma/
  7. Dogus Simsek, Sebnem Koser Akcapar, „The Politics of Syrian Refugees in Turkey: A Question of Inclusion and Exclusion through Citizenship”, Social Inclusion 2018, Volume 6, Issue 1, Pages 176–187, https://www.ssoar.info/ssoar/bitstream/handle/document/56698/ssoar-socialinclusion-2018-1-simsek_et_al-The_Politics_of_Syrian_Refugees.pdf?sequence=1&isAllowed=y&lnkname=ssoar-socialinclusion-2018-1-simsek_et_al-The_Politics_of_Syrian_Refugees.pdf
  8. Fahrettin Altun, „Turkey Is Helping, Not Deporting, Syrian Refugees”, Foreign Policy, 23.08.2019, https://foreignpolicy.com/2019/08/23/turkey-is-helping-not-deporting-syrian-refugees-erdogan-turkish-government-policy/
  9. Gul Tuysuz, „Millions of Syrians call Turkey home. An economic crisis is turning them into scapegoats”, CNN, 8.08.2019, https://edition.cnn.com/2019/08/07/middleeast/turkey-syrian-refugees-istanbul-intl/index.html
  10. https://data2.unhcr.org/en/situations/syria/location/113
  11. Kareem Chehayeb, Sarah Hunaidi, „Turkey’s Deportation Policy Is Killing Syrian Refugees”, Foreign Policy, 8.08.2019, https://foreignpolicy.com/2019/08/08/turkeys-deportation-policy-is-killing-syrian-refugees-assad-erdogan-akp-chp/
  12. Melvyn Ingleby, „Europe’s Complicity in Turkey’s Syrian-Refugee Crackdown”, The Atlantic, august 2019, https://www.theatlantic.com/international/archive/2019/08/europe-turkey-syria-refugee-crackdown/597013/
  13. Şerban, Georgescu, „Peste 20.000 de refugiaţi sirieni expulzaţi din Istanbul”, RFI, 20.08.2019, https://www.rfi.ro/politica-113896-peste-20-000-refugiati-sirieni-expulzati-istanbul
  14. Seth J. Frantzman, „Can Turkey Seal a Russia Deal and Get Northern Syria too?”, The Jerusalem Post,08.2019, https://www.jpost.com/Middle-East/Can-Turkey-seal-a-Russia-deal-and-get-Northern-Syria-too-600082
  15. Shawn Carrié, Asmaa Al-Omar, „’It’s not legal’: UN stands by as Turkey deports vulnerable Syrians”, The Guardian, 23.08.2019, https://www.theguardian.com/global-development/2019/aug/23/its-not-legal-un-stands-by-as-turkey-deports-vulnerable-syrians
  16. Tessa Fox, „As 1,000 Syrians arrested in Turkey, crackdown fears intensify”,Al Jazeera, 07.2019, https://www.aljazeera.com/indepth/features/1000-syrians-arrested-turkey-crackdown-fears-intensify-190728102316961.html
  17. UNHCR 2012 Global Report. Turkey https://www.refworld.org/pdfid/51c020388.pdf
One comment on “Turcia şi problema refugiaţilor-musafiri sirieni

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *