Armele și securitatea societală

Photo credit: Michał Dubrawski on VisualHunt.com / CC BY-ND

Photo credit: Michał Dubrawski on VisualHunt.com / CC BY-ND

Radu Arghir

La începutul lunii august două atacuri armate au zguduit SUA. Cele două atacuri au avut loc într-un interval de 24 de ore și s-au remarcat prin numărul mare de victime și diferența uriașă dintre profilul atacatorilor. Acest tip de atacuri armate sunt relativ frecvente în SUA, astfel că simplul fapt că două au avut loc în zile consecutive nu este ceva improbabil, dar este destul de rar. Ce a fost mai surpinzător a fost profilul diferit, aproape total opus al atacatorilor din El Paso (3 august) și Dayton, Ohio (4 august). Primul a fost motivat rasial, a încercat să omoare cât mai mulți imigranți, în timp ce al doilea nu a avut un motiv clar (sau nu a fost stabilit încă), dar se opunea politicilor dure de imigrație impuse de administrația SUA și și-a ucis inclusiv propria soră, deci pare să fie ceva legat de familie (unul a țintit „străini,” celălalt apropiați). Se pare că ambii aveau niște problem psihologice care ar fi putut indica o înclinare către agresiune, dar nu aveau antecedente penale și nici nu au obținut ilegal armele folosite în atacuri. Chiar și așa ambele arme erau formidabile. Atacatorul din El Paso avea o armă de asalt WASR-10 produsă în România care este practic o versiune modificată a AK-47 în timp ce atacatorul din Dayton a folosit un AR-15 modificat pentru a fi clasificat ca un pistol (țeava și patul erau mai mici decât la o armă de asalt) ce avea un încărcător ce putea teoretic să țină 250 de gloanțe. Nu se știe dacă atacatorul avea încărcătorul plin. Ce se știe totuși este că mai avea zeci de gloanțe în încărcător când a fost ucis de poliție, la cca 30 de secunde de la primul foc de armă. În contrast atacatorul din El Paso s-a predat singur la poliție probabil când a rămas fără gloanțe. De asemenea cel din Dayton avea o mască și vestă anti-glonț, cel din el Paso era într-un tricou și nu și-a ascuns fața.

După atacuri, cum se întâmplă de obicei au fost lansate acuzații și căutate cauze pentru numărul mare de atacuri armate de pe teritoriul SUA. De la lipsa verificărilor la cumpărarea armelor, la mesaje politice (care încurajau violența sau foloseau frica pentru a avea impact), la lipsa consilierii psihologice și până la jocuri video, toate au fost identificate ca posibile cauze. Problema este că și cea mai scurtă comparație cu alte state cu condiții similare elimină rapid aceste posibile cauze. Evident că susținătorii folosirii armelor au afirmat că sunt necesare mai multe arme (pentru a descuraja agresorii) în timp ce opozanții lor au cerut mai mult măsuri restrictive.

Din moment ce parlamentul României are acum în discuție două proiecte de lege, unul legat de regimul armelor și altul legat de regimul munițiilor (deși elimină și unele pedepse pentru anumite contravenții) am considerat că este un moment oportun să discutăm relația dintre arme și securitatea publică plecând de la ce s-a întâmplat în SUA. Proiectele din România, per total ar face posesia armelor și munițiilor mai simplă, unul prin eliminarea cursurilor de instruire pentru anumite categorii de persoane și celălalt prin transformarea deținerii unui număr de gloanțe mai mare decât limita permisă din faptă penală în simplă contravenție. De asemenea  cei care comit 2 contravenții în doi ani nu pierd dreptul de folosire a armei. Mai mult, sunt și niște modificări legate de armele neletale, mai exact pot fi purtate mai multe simultan fără documentele care atestă dreptul de port și portul armelor neletale în spații aglomerate sau sub influența alcoolului, a substanțelor stupefiante etc. nu mai duce la confiscarea acestora.

Așadar vom pleca de la analiza cazului SUA, care este mai deosebit, și vom atinge alte cazurile extreme prin comparație apoi vom analiza datele.

SUA comparată cu restul lumii:

Astfel de atacuri în masă sunt rare în țările civilizate care au aproximativ aceleași condiții. Dacă vorbim strict de atacuri ce au vizat intenționat să producă un număr mare de victime pot fi identificate cel puțin 5-6 numai anul acesta (și în general au loc minim 2-3 pe an). Lista cuprinde peste 200 de atacuri, dar majoritatea nu încercau să ucidă cât mai mulți oameni la întâmplare sau într-un anumit cadru (colegi de muncă, școală etc. ). Prin comparație Canada a avut aproximativ 10 astfel de incidente începând din 1989 din adică 1/3 pe an (în cazurile din Canada nu au fost folosite numai arme de foc, dar scopul a fost același). Franța a avut 14 astfel de atacuri în 30 de ani și în Marea Britanie, după acordul de pace cu IRA, au fost numai 4 astfel de atacuri majore deși încercări de atacuri au fost mai multe. Astfel numărul de atacurilor care urmăresc producerea unui număr mai mare de victime pare a fi semnificativ mai mare în SUA, dar asta numai văzute prin prisma numărului de victime. Cineva care atacă o mulțime cu un cuțit nu are șanse să producă prea multe victime înainte să fie oprit, asta spre deosebite de o armă, mai ales una cu un încărcător de 250 de gloanțe. Singura concluzie clară este că accesul facil la arme și muniții ajută astfel de atacuri să dea rezultate, dar nu se poate spune cu certitudine că în SUA sunt mai multe astfel de încercări.

Dar, ce putem spune despre infracționalitate? În ceea ce privește rata infracționalității în SUA, este în topul statelor dezvoltate cu a rată a omorurilor de 5,3% per 100 000 de locuitori (2017), mai mult decât Ukraina în 2016 și de patru ori cât România (datele din referință legate de Olanda par să fie o eroare, rata omorurilor a fost 0,6% în 2016, probabil arată infracționalitatea în general) în 2017 și este depășită doar de Letonia (dintre statele membre UE). Iar din cele 5,3% crime, marea majoritate, 4,46%, sunt comise cu arme de foc. Deci se poate spune că SUA are și o problemă cu infracționalitatea în general, dar nu se poate spune dacă acesta este rezultatul accesului facil la arme sau corelația este inversă, adică atacurile aveau loc oricum și sunt folosite arme doar pentru că sunt ușor de obținut.

Dar mai concret la câte arme are acces populația SUA? Din acest punct de vedere se vede o diferență clară față de restul lumii. Estimările sunt undeva între 250 000 000 și 390 000 000 adică undeva între 75 – 120 de arme la 100 de americani. Este o diferență uriașă și ca număr și ca procent față de locul 2, Yemen unde sunt aproximativ 50 de arme la 100 de locuitori, iar Yemenul este în mijlocul unui război civil. Media globală este undeva în jurul la 11% (11 arme la 100 de locuitori). Acest număr pare să indice că nu există o corelație directă între numărul de arme și folosirea lor în infracțiuni. State ca Honduras, Guatemala Venezuela sau Columbia au undeva între 10-20 de arme la 100 de persoane și mult mai multe persoane sunt ucise cu arme de foc decât în SUA. La polul opus state ca Elveția sau Noua Zeelandă au peste 25 de arme la 100 de locuitori și foarte puține persoane sunt ucise cu arme de foc.

Totuși numărul de arme nu este singurul factor, mai contează și distribuția lor. În SUA numai 20-30% din persoane (în funcție de sursă) au raportat că dețin o armă, ceea ce ce înseamnă că 70% din populație nu deține o armă de foc și restul de 30% deține între 2,5 și 4 arme de foc. Ce rezultă de aici este că, clar SUA nu are nevoie de mai multe arme, cel mult cele existe deja în circulație ar trebui redistribuite. De asemenea limitarea vânzării nu prea ar afectat pe nimeni deoarece sunt deja destule arme în circulație pentru a înarma întreaga populație. Ce este interesant în cazul SUA este că numărul sinuciderilor cu arme de foc este cel mai mare din lume, fapt ce ar întări observația că disponibilitatea armelor încurajează folosirea lor în activități violente, dar armele în sine nu încurajează violența.

Armele și violența:

Din cele prezentate mai sus, referitor la nivelul de violență și probabilitatea să fie folosite arme se poate face o delimitare clară între state stabile (Austria, Elveția, Noua Zeelandă) și state instabile (Honduras, Venezuela, Irak) în ceea ce privește infracționalitatea și implicit folosirea armelor în infracțiuni. Da, în zone instabile un număr mai mare de arme duce la folosirea lor mai des în infracțiuni deoarece sunt mai mai multe infracțiuni în general (și infractorii doresc să fie eficienți), dar în zonele stabile prezența unui număr mare de arme nu pare să afecteze deloc rata infracționalității. Surprinzător, pe acestă scală SUA se află aproape de zonele instabile. Are o rată a infracționalității mult peste media țărilor dezvoltate (dar aceasta este în scădere). Poate ar trebui să acționeze în acest sens în primul rând. Din acest punct de vedere numărul mare de arme aflate în circulație are probabil un efect negativ în SUA, dar nu este o concluzie general valabilă. Concluzia generală este că dacă există deja un conflict sau este haos într-un stat, reducerea numărului de arme din posesia civililor (sau a autorităților, depinde cine este gresorul) ajută la reducerea actelor de violență, dar dacă este un stat stabil, posesia armelor de către civili nu încurajează infracționalitatea.

Separat, în ceea ce privește atacurile de tip terorist, cele care urmăresc un număr cât mai mare de victime, acestea sunt facilitate de arme (e mult mai ușor să ucizi 10 oameni cu un pistol decât cu un cuțit) dar nu par să fie direct legate de arme. SUA este peste media globală, dar dacă luăm în considerare și populația (mult mai mare decât a Franței sau Canadei), diferența nu este așa mare. Aici probabil un factor determinant este și accesul la muniție. Nu am găsit informații legate de acest subiect referitor la toate statele, nu există date statistice legate de numărul de gloanțe la 100 de persoane, dar este clar că sunt niște diferențe uriașe între SUA și alte state. În România ai voie să ai la tine (în afara incintei unde este ținută arma) o singură armă și 12 cartușe. Atacatorii din Dayton și El Paso aveau minim 100 și respectiv 60 de gloanțe la ei când au pornit asaltul și nu sunt cazuri singulare. De altfel este logic ca cineva care planifică un atac armat să dorească să cumpere cât mai multe gloanțe dacă obiectivul său este să producă cât mai multe victime. Reguli stricte legate de comercializarea și stocarea gloanțelor și impunerea unor limite rezonabile ar trebui să fie o a doua prioritate pentru Washington.

Referitor la România, din moment ce ne încadrăm lejer în categoria statelor stabile, legislațiile propuse probabil nu vor avea un impact negativ, dar pot fi un pas într-o direcție greșită. Eliminarea cursurilor de instruire pentru anumite categorii de persoane este o dispoziție discriminatorie care nu ajută pe nimeni și reducerea pedepselor în cazul acumulării de muniție peste limita legală (cu toate că este încă pedepsită) ar trebui cel puțin împărțită pe categorii. Dacă depășești limita legală cu 2-3 cartușe atunci nu se impune o sancțiune mare, dar dacă este vorba de câteva zeci sau mai mult s-ar impune inclusiv deschiderea unui dosar penal.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *