Afganistan: pregătiri pentru alegeri şi atacuri teroriste

sursa: UNDP The United Nations Development Programme

sursa: UNDP The United Nations Development Programme

Dr. Ana-Maria Gajdo

Profil de ţară

Afganistan (azi, oficial, Republica Islamică Afganistan) şi-a câştigat independenţa de Marea Britanie după sfârşitul Primului Război Mondial (1919). În 1978 a avut loc o lovitură de stat în urma căreia la putere a ajuns Partidul Democrat Popular din Afganistan (PDPA), susţinut de URSS. Opoziţia islamică a ripostat şi a început războiul civil. În 1979 URSS a decis invazia Afganistanului pentru a sprijini guvernul comunist. URSS şi-a retras trupele în 1989, după ani de luptă cu mujahedinii. Războaiele civile ulterioare au dus la căderea capitalei Kabul în mâinile talibanilor, o mişcare susţinută de pakistanezi, care a apărut în 1994. Capitala a fost mutată în Kandahar. În urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001 coaliţia militară condusă de SUA a pus capăt guvernării talibanilor pentru adăpostirea lui Osama Bin Laden.

Conferinţă de la Bonn, sub egida ONU, din 2001, a inclus adoptarea unei noi constituţii, organizarea de alegeri prezidenţiale în 2004 şi alegeri pentru Adunarea Naţională, în 2005. Hamid Karzai a fost preşedintele Afganistanului din decembrie 2001 până în septembrie 2014 (mai întai ca interimar şi, din 2004, ales). În prezent preşedinte este Ashraf Ghani Ahmadzai, ales la 21 septembrie 2014. Alături de contracandidatul său la prezidenţiale a format un guvern de uniune naţională, negocieri intermediate de SUA, moment după care a avut loc semnarea Acordului de securitate bilaterală SUA-Afganistan şi a Acordului privind statutul forţelor NATO – baza legală pentru prezenţa militară internaţională, după 2014.

Forma de guvernământ este republică prezidenţială islamică, astfel încât preşedintele este şi şeful guvernului. După două amânări, alegerile prezidenţiale au fost reprogramate pentru sfârşitul lunii septembrie 2019 (cfr. Afghanistan – The World Factbook”, CIA). Talibanii rămân o provocare serioasă pentru guvernul afgan în aproape toate provinciile. Un raport al Băncii Mondiale din aprilie 2019 („The World Bank In Afghanistan”) situaţia din Afganistan s-a agravat, cu un nivel fără precedent de strămutări provocate de conflicte: „din 2007, numărul de răniţi şi morţi a crescut de cinci ori, iar în 2016 şi 2017, peste 1,1 milioane de afgani au fost strămutaţi intern din cauza conflictului”.

Talibanii şi Al -Qaeda

 SUA a sprijinit rezistenţa afgană contra URSS alegându-şi aliaţi printre cei mai radicali islamişti afgani. După 10 ani de ocupaţie, URSS a început retragerea din Afganistan. În 1984 Abdullah Azzam („părintele Jihadismului Global”) a pus bazele Maktab al-Khidamat (MAK) – Biroul serviciilor afgane, cu sprijin financiar saudit şi american, alături de Wa’el Julaidan, Osama bin Laden şi Ayman al-Zawahiri pentru a strânge fonduri şi a recruta mujahedini pentru războiul împotriva sovieticilor din Afganistan. MAK a fost precursorul Al-Qaeda, creată 4 ani mai târziu.

Azzam considera că singura cale de a recupera teritorii pierdute sau supremaţia localnicilor (fie că se referă la Palestina, fie la Afganistan) era violenţa extremă. Deşi numele lui Osama bin Laden este mai mediatizat, Azzam este cel care l-a descoperit pe Osama în Jeddah şi l-a atras în organizaţia sa. Azzam a creat conceptul Al-Qaeda al-Sulba (baza solidă, puternică, fermă) pentru a sprijini jihadul în Afganistan, a încurajat grupările militante islamiste sunnite să înveţe de la Hezbollah modalităţile de strângere de fonduri, recrutare, etc. care să scape vigilenţei serviciilor de securitate arabe (cfr. Youssef Aboul- Enein, The Late Sheikh Abdullah Azzam’s Books Part III: Radical Theories on Defending Muslim Land through Jihad).

După moartea lui Azzam, în 1989, în Pakistan, Osama a revenit în Arabia Saudită, pe care a părăsit-o apoi odată cu stabilirea forţelor americane care au intervenit în oprirea invaziei irakiene în Kuweit (a considerat prezenţa americană pe teritoriul saudit ca fiind umilitoare, cfr. Gerard Chaliand, Arnaud Blin, Istoria terorismului din Antichitate până la DAESH). S-a stabilit în Sudan, apoi în Afganistan.

Talibanii (talib-student, arabă), respectiv bărbaţi educaţi şcolile islamice, constituie o mişcare politică fundamentalistă, o organizaţie militară islamică sunnită implicată în lupta contra sovieticilor şi una dintre facţiunile implicate în războiul civil afgan. În 1994, talibanii conduşi de mollahul Omar au devenit tot mai ofensivi, iar din 1996 până în 2001 au controlat peste 80 la sută din teritoriul afgan prin preluarea puterii de la diferitele facţiuni tribale. O mică parte a teritoriului afgan (10 la sută) era controlată de Alianţa Nordului, care ducea un război defensiv cu talibanii. Guvernul talibanilor a fost recunoscut de Pakistan, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite.

Din 1997 Osama s-a apropiat de talibani, a devenit membru al Consiliului Superior al talibanilor, iar mollahul Omar a deţinut o funcţie onorifică în adunarea consultativă a Al -Qaeda. În decembrie 2001, în urma atacurilor din 11 septembrie, SUA a început „campania de pedepsire” a Al-Qaeda şi ofensiva contra talibanilor, după ce aceştia au respins ultimatumul de a-l preda pe Osama. De când au fost alungaţi din Kabul, talibanii au funcţionat ca o forţă insurgentă atât în ​​Afganistan, cât şi în Pakistan.

Acţiunea militară a coaliţiei internaţionale condusă de SUA a fost eficientă, dar talibanii nu au devenit „permeabili la valorile democraţiei” (Gerard Chaliand, Arnaud Blin, Istoria terorismului din Antichitate până la DAESH). Talibanii s-au regrupat împotriva administraţiei Karzai susţinută de americani şi împotriva Forţei Internaţionale de Asistenţă de Securitate (The International Security Assistance Force – ISAF), o misiune a NATO în Afganistan, care a început în 2003 şi finalizată în 2013. Au fost peste 130.000 de oameni implicaţi, respectiv trupe din 51 de ţări membre şi/sau partenere ale NATO, inclusiv din România. „O prioritate importantă pentru ISAF a fost creşterea capacităţii şi capabilităţilor forţelor afgane (…) obiectiv principl al misiunii începând cu 2011, deoarece responsabilitatea pentru securitate a fost trecută progresiv către conducerea afgană” (cfr. site NATO, ISAF’s mission in Afghanistan (2001-2014).

Talibanii încă se consideră guvernul de drept al Afganistanului şi acţionează pentru a determina retragerea forţelor militare străine. Conform unui raport al Counter Extremism Project se estima că, în 2014, nucleul mişcării talibane includea peste 60.000 de luptători. Potrivit unui raport din octombrie 2018 al inspectorului general special pentru Reconstrucţia din Afganistan (SIGAR), guvernul afgan controlează în mod real doar 55,5 la sută din teritoriu. În 2019, negocierile din Doha (Qatar) dintre SUA şi talibani vizau o soluţie paşnică pentru situaţia politică din Afganistan.

Atacurile din Green Zone

În ciuda succesului militar, comunitatea internaţională nu a reuşit să transforme Afganistanul devastat de război într-un stat cu instituţii funcţionale, iar atentatele şi răpirile de persoane au continuat, rămânând o ţară instabilă.

În atacurile din 2-3 septembrie, respectiv 5 septembrie 2019, asupra Green Zone (o zonă în care se află mai multe instituţii afgane şi reprezentanţe diplomatice) din Kabul, doi români şi-au pierdut viaţa: caporalul Ciprian-Ştefan Polschi şi Vasile Rădună reprezentant al misiunii diplomatice a României la Kabul. Ciprian-Ştefan Polschi a murit „ca urmare a exploziei unei maşini-capcană, în apropiere de Green Zone din capitala Afganistanului, în timp ce se afla la volanul unui autovehicul de serviciu” (cfr. Biroul de presă al MApN). Preşedintele României le-a conferit, post-mortem, Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler.

Conform site-ului Statului Major al Apărării, în luna iunie 2019, 762 de soldaţi români participau la misiunea Resolute Support, o misiune non-combatantă condusă de NATO, de a antrena şi asista forţele naţionale de apărare şi securitate afgane (ANDSF). Misiunea a început în 2015, în urma încheierii misiunii anterioare ISAF şi asumarea responsabilităţii depline de securitate de către ANDSF.

Trump şi talibanii

Pe 28 ianuarie 2019, guvernul american şi talibanii au convenit asupra unui cadru pentru un acord de pace pentru a pune capăt războiului din Afganistan, conform căruia talibanii şi-ar fi asumat să se implice în lupta contra terorismului (!), respectiv pentru a pune capăt rolului de platformă de terorism internaţional a Afganistanului, în schimbul unei retrageri militare a Statelor Unite ale Americii. Delegaţia talibană s-a întâlnit apoi cu politicienii afgani pe 4 februarie la Moscova, unde cele două părţi au discutat despre un plan larg pentru încheierea războiului (cfr. „Taliban”, Counter Extremism Project).

Acordul SUA-talibani ar putea pune capăt prezenţei militare a SUA în Afganistan (de 18 ani). O nouă întâlnire între liderii talibani şi oficiali SUA era prevăzută luna acesta (8 septembrie) la Camp David, de la care erau excluşi membrii guvernului afgan. Chiar şi fără un acord, preşedintele Trump este gata să retragă trupele, scrie New York Times („In Trump’s Taliban Snub, a Shift of Fortune for Afghanistan’s President”).

Donald Trump a anunţat în data de 7 septembrie suspendarea negocerilor de pace cu talibanii, după atacurile acestora de la începutul lunii. Cfr. RFI, Donald Trump şi-ar fi dorit să anunţe, ca pe o victorie diplomatică, retragerea unei părţi a trupelor americane din Afganistan (aproximativ 5.000 de soldaţi, cfr. Al Jazeera – „President Ghani calls for peace after US-Taliban talks cancelled”).

După anunţul preşedintelui american, preşedintele Ashraf Ghani a reînnoit o invitaţie la dialog adresată liderilor talibani, în timp ce talibanii s-au angajat să continue lupta împotriva „ocupaţiei străine”. „Mişcarea preşedintelui Ghani luni a fost o schimbare notabilă în poziţia guvernului afgan, care, înainte de decizia lui Trump, a spus că nu are condiţii pentru a intra în discuţii cu talibanii” (cfr. Al Jazeera – „President Ghani calls for peace after US-Taliban talks cancelled”). După acest moment, în 11 septembrie 2019, un nou atac, nerevendicat încă, a avut loc în Kabul în Cartierul Verde, în apropierea Ambasadei SUA, fără a produce victime.

Autorii volumului „Istoria terorismului din Antichitate până la DAESH” consideră că „în cazul islamismului combatant, caracteristica particulară ce distinge această nebuloasă de toate mişcările care au precedat-o face să nu fie nimic de negociat. În realitate este vorba despre o luptă pe viaţă şi pe moarte”.

Alegerile din septembrie 2019

 Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit în 10 septembrie 2019 la New York pentru a discuta despre situaţia din Afganistan şi alegerile din 28 septembrie. Campania pentru alegerile prezidenţiale a fost deja demarată: 16 candidaţi (cfr. The New York Times) sau 18 candidaţi (alte surse) printre care preşedintele Ashraf Ghani şi şeful executiv Abdullah Abdullah intră în cursa pentru această funcţie. Dar se regăsesc şi figuri controversate cum ar fi foste cadre ale regimului comunist susţinut de sovietici, mujahedini, talibani, foşti funcţionari din serviciile secrete, etc. (vezi lista completă la Radio Free Europe, „Who’s Who Among The Afghan Presidential Candidates”).

Talibanii ameninţă să afecteze procesul electoral inclusiv prin atacuri asupra centrelor de votare şi civililor care participă la procesul electoral, ameninţări considerate „inacceptabile” de Tadamichi Yamamoto, reprezentantul special al secretarului general ONU pentru Afganistan (cfr. Xinhuanet). Aproximativ 2.000 din 7.000 de centre de votare vor rămâne închise deoarece nu pot fi securizate menţionează New York Times („In Trump’s Taliban Snub, a Shift of Fortune for Afghanistan’s President”).

În plus, „provocările persistente pe care le reprezintă drogurile ilicite, criminalitatea economică şi financiară, corupţia, spălarea banilor şi finanţarea terorismului continuă să submineze stabilitatea ţării”, a declarat Yury Fedotov, şeful UNODC- UN Office on Drugs and Crime (cfr. UN News, „Whole spectrum of Afghan society’ must get behind peace talks, UN envoy tells Security Council”).

 

Referinţe:

 

  1. ***, „‘Whole spectrum of Afghan society’ must get behind peace talks, UN envoy tells Security Council”, UN News, 10.09.2019, https://news.un.org/en/story/2019/09/1046042
  2. ***, „Afghanistan – The World Factbook”, CIA, 22.08.2019, https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/af.html
  3. ***, „Caporalul cls. a III-a Ciprian-Ştefan Polschi a căzut la datorie în Afganistan”, MApN, 5.09.2011, https://www.mapn.ro/cpresa/16353_Caporalul-cls.-a-III-a-Ciprian-%C8%98tefan-Polschi-a-c%C4%83zut-la-datorie-%C3%AEn-Afganistan
  4. ***, „COUNTRY PROFILE: AFGHANISTAN”, Library of Congress – Federal Research Division, August 2008 https://www.loc.gov/rr/frd/cs/profiles/Afghanistan.pdf
  5. ***, „ISAF’s mission in Afghanistan (2001-2014)”, NATO, 1.09.2015, https://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_69366.htm
  6. ***, „Misiuni internaţionale”, Statul Major al Apărării, 3.06.2019, http://www.defense.ro/misiuni-internationale
  7. ***, „President Ghani calls for peace after US-Taliban talks cancelled”, Al Jazeera,09.2019, https://www.aljazeera.com/news/2019/09/president-ghani-calls-peace-taliban-talks-cancelled-190909164107845.html
  8. ***, „Resolute Support”, NATO, https://rs.nato.int/about-us/mission.aspx
  9. ***, „Security tight as election materials land in Afghanistan”, Al Jazeera, 10.09.2019, https://www.aljazeera.com/news/2019/09/security-tight-election-materials-land-afghanistan-190911070921981.html
  10. ***, „Taliban”, Counter Extremism Project, https://www.counterextremism.com/threat/taliban
  11. ***, „The World Bank In Afghanistan”, World Bank, 2.04.2019, https://www.worldbank.org/en/country/afghanistan/overview
  12. ***, „Un nou atac la Kabul, în apropierea Ambasadei SUA”, Digi 24, 11.09.2019, https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/trupurile-celor-doi-romani-ucisi-in-kabul-au-fost-repatriate-1185336
  13. ***, „UN supports “credible, inclusive” presidential election in Afghanistan: envoy”, Xinhuanet, 11.09.2019, http://www.xinhuanet.com/english/2019-09/11/c_138382191.htm
  14. Frud Bezhan, „Who’s Who Among The Afghan Presidential Candidates”, Radio Free Europe, 08.2019https://www.rferl.org/a/afghan-presidential-election-candidates/30102105.html
  15. Gerard Chaliand, Arnaud Blin, Istoria terorismului din Antichitate până la DAESH, Polirom, 2018.
  16. LCDR Youssef Aboul-Enein, The Late Sheikh Abdullah Azzam’s Books Part III: Radical Theories on Defending Muslim Land through Jihad, The Combating Terrorism Center United States Military Academy West Point, NY, https://ctc.usma.edu/app/uploads/2010/06/Azzam_part_3.pdf
  17. Matei Vişniec, „Donald Trump întrerupe negocierile cu talibanii”, RFI, 8.11.2019, https://www.rfi.ro/special-paris-114111-donald-trump-intrerupe-negocierile-cu-talibanii
  18. Mujib Mashal, David Zucchino, Fatima Faizi, „In Trump’s Taliban Snub, a Shift of Fortune for Afghanistan’s President”, The New York Times, 11.09.2019, https://www.nytimes.com/2019/09/10/world/asia/afghanistan-election-taliban-talks.html

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *