Acuzaţii de corupţie şi proteste în Egipt

Donald Trump şi Abdel Fattah El-Sisi la Adunarea generală a ONU Sursa: Reuters

Donald Trump şi Abdel Fattah El-Sisi la Adunarea generală a ONU
Sursa: Reuters

Dr. Ana-Maria Gajdo

În mai multe oraşe egiptene au izbucnit proteste „faţă de regimul brutal şi corupt” al preşedintelui Abdel Fattah El-Sisi. Protestele au fost reprimate AFP menţionând că până vineri, 20 septembrie, peste 350 de oameni au fost reţinuţi. Trei zile mai târziu, BBC menţiona peste 500 de persoane reţinute, dar autorităţile egiptene nu au dat publicităţii numărul oficial de arestări.

Acuzaţii de corupţie

Protestele „anti-Sisi” nu au fost iniţiate, ca până acum, de militanţi pentru drepturile omului sau de simpatizanţi ai Frăţiei Musulmane, ci au fost răspunsul la apelul lansat de omul de afaceri egiptean Mohamed Ali, care trăieşte în exil autoimpus în Spania şi care a postat o serie de videoclipuri pe social media, începând cu 2 septembrie, în care îl acuză pe preşedintele egiptean de corupţie. M. Ali i-a îndemnat pe egipteni să iasă în stradă, începând de vineri, pentru a-i cere preşedintelui să demisioneze. El a devenit vocea nemulţumirilor egiptenilor şi mesajul său s-a răspândit pe reţelele sociale.

Omul de afaceri susţine că a lucrat la proiecte pentru armata egipteană a cărei conducere ar fi coruptă, menţionând că are informaţii despre folosirea abuzivă a fondurilor armatei (cfr. BBC News, „Mohamed Ali: The self-exiled Egyptian sparking protests at home”). În plus, omul de afaceri susţine că preşedintele Sisi a risipit fonduri de stat pentru construirea de palate şi vile prezidenţiale şi „favoruri pentru generalii din cercul său apropiat”, în timp ce o treime din egipteni trăiesc sub pragul sărăciei. Afirmaţiile acestuia au polarizat opinia publică: unii egipteni îl privesc cu simpatie (cunoaşte cum funcţionează un guvern corupt şi îl denunţă), mai ales pe fondul scăderii nivelului de trai, alţii îl consideră trădător.

Demonstraţii au avut loc la Cairo, Alexandria, oraşul port Suez, Damietta, Mahalla al-Kubra (aceleaşi oraşe în care au avut loc, constant, greve şi mişcări de protest, inclusiv cele care au însemnat debutul Primăverii Arabe în Egipt) dar şi în alte oraşe, în ciuda măsurilor luate de guvernul egiptean sub conducerea lui Sisi, cum ar fi: necesitatea obţinerii unor aprobări pentru întâlniri publice în grupuri mai mari de 10 persoane, instaurarea stării de urgenţă, declararea Frăţiei Musulmane drept formaţiune teroristă. O serie de alte măsuri „antiterorism” (vezi şi Egipt. Profil de ţară) au dus la blocarea a sute de site-uri, reţineri şi condamnări inclusiv a unor militanţi pentru drepturile omului, afectarea libertăţii presei. „Cel puţin 60.000 de oameni – cei mai mulţi membri ai mişcării islamiste acum ilegale, Frăţia Musulmană – au fost reţinuţi în ultimii şase ani; sute au primit sentinţe de condamnare la moarte, cel puţin în primă instanţă, iar alte sute au dispărut” (cfr. BBC News, „Egypt protests: ‘Hundreds held’ after rare anti-government unrest”).

Proteste, media şi ONG-uri pentru drepturile omului

În acelaşi timp, media a fost, ca de obicei, polarizată: media „de stat” a prezentat protestele ca fiind exagerări şi a scris că pe reţelele sociale sunt folosite imagini de la protestele din 2011 pentru a induce ideea unor mişcări de amploare care să mobilizeze şi alţi egipteni, în timp ce Al Jazeera, susţinătoare declarată a Frăţiei Musulmane aminteşte despre dictatura preşedintelui Sisi şi modul în care acesta a ajuns la putere în 2013.

NetBlocks (o organizaţie non-guvernamentală fondată în 2017 pentru a monitoriza libertatea internetului) menţionează că mai multe reţele de socializare au fost restricţionate în Egipt, zilele trecute, pentru a preveni răspândirea imaginii protestelor (vezi şi „Facebook Messenger, social media and news sites disrupted in Egypt amid protests”, NetBlocks). Un raport al Human Rights Watch din 21 septembrie menţionează că „agenţiile de securitate ale preşedintelui al-Sisi au folosit din nou forţa brutală pentru a zdrobi protestele paşnice”.

Proteste în diaspora

Duminică, 22 septembrie, un grup de 60 de egipteni au protestat la New York în faţa hotelului în care era cazat preşedintele egiptean, înaintea întrunirii ONU, „împotriva regimului brutal şi corupt al lui Sisi”. Preşedintele egiptean era numit de aceştia „dictatorul preferat al lui Trump” (cfr. MEE, ‘A call for democracy in Egypt’: Dozens protest outside Sisi hotel in New York). În acelaşi timp, însă, la câteva străzi distanţă, un alt grup de egipteni îşi exprimau susţinerea pentru acesta.

În ceea ce priveşte SUA, preşedintele Trump îl susţine pe preşedintele Sisi, cel puţin dintr-un motiv simplu: combaterea terorismului (în special contra celulelor Statului Islamic în Sinai) aşa cum este promovată de actualul regim egiptean este mai importantă decât promovarea respectării drepturilor omului. Şi oficiali din Marea Britanie şi Franţa au făcut declaraţii similare, în timp ce Germania şi-a declarat susţinerea faţă de regimul Sisi în schimbul măsurilor menite să oprească migraţia dinspre Egipt spre Europa, pe Mediterana (vezi şi alte detalii pe Safer World, We need to talk about Egypt: how brutal ‘counter-terrorism’ is failing Egypt and its allies).

La întâlnirea de luni, 23 septembrie, după ce a avut loc Adunarea Generală a ONU, preşedintele Trump l-a asigurat pe preşedintele Sisi de susţinerea sa. „Când a preluat puterea (Sisi-n.n.) erau vremuri agitate. Dar criza a trecut. Am vrut doar să spun că avem o relaţie foarte bună, pe termen lung. Este mai bine ca niciodată”, a declarat preşedintele SUA, cfr. Al Jazeera („Trump praises el-Sisi, ‘not concerned’ with Egypt protests”).

Concluzii:

 Deşi Primăvara Arabă s-a dorit a fi un val de democratizare în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, provocările teroriste şi teama de partide islamiste care, odată ajunse la putere, ar putea impune legi restrictive bazate pe sharia, au dus la apariţia unor regimuri autoritare care reprimă disidenţa, activitatea ONG-urilor pentru drepturile omului, libertatea presei. Conceptul „mai puţină democraţie pentru mai multă securitate” promovat de SUA după 2001 explică, cel puţin în parte, alegerile unor actori politici internaţionali faţă de regimul egiptean. Lupta contra terorismului (în special contra ISIS), oprirea migraţiei dinspre Africa de nord către Europa sunt doar câteva din motivele pentru care lideri ai unor ţări democratice închid ochii în faţa acţiunilor regimurilor autoritare din MENA.

Referinţe:

 

  1. ***, „Egypt protests: ‘Hundreds held’ after rare anti-government unrest”, BBC News, 09.2019, https://www.bbc.com/news/world-middle-east-49800213
  2. ***, „Egypt: A Third of Population Lives in Poverty”, VOA News, 30.07.2019, https://www.voanews.com/middle-east/egypt-third-population-lives-poverty
  3. ***, „Egypt: Respect Right to Peaceful Protest”, Human Rights Watch, 21.09.2019, https://www.hrw.org/news/2019/09/21/egypt-respect-right-peaceful-protest
  4. ***, „Facebook Messenger, social media and news sites disrupted in Egypt amid protests”, NetBlocks, 22.09.2019, https://netblocks.org/reports/facebook-messenger-social-media-and-news-sites-disrupted-in-egypt-amid-protests-eA1Jd7Bp
  5. ***, „Trump praises el-Sisi, ‘not concerned’ with Egypt protests”, Al Jazeera, 24.09.2019, https://www.aljazeera.com/news/2019/09/trump-praises-el-sisi-concerned-egypt-protests-190924052744456.html
  6. ***, „We need to talk about Egypt: how brutal ‘counter-terrorism’ is failing Egypt and its allies”, Safer World, https://www.saferworld.org.uk/long-reads/we-need-to-talk-about-egypt-how-brutal-acounter-terrorisma-is-failing-egypt-and-its-allies
  7. Azad Essa, ‘A call for democracy in Egypt’: Dozens protest outside Sisi hotel in New York, Middle East Eye, 09.2019, https://www.middleeasteye.net/news/call-democracy-egypt-dozen-protest-outside-sisi-hotel-nyc
  8. Joana Saba, „Mohamed Ali: The self-exiled Egyptian sparking protests at home”, BBC News, 09.2019, https://www.bbc.com/news/world-middle-east-49800212

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *