Imigrația către Europa – noile evoluții

Photo credit:  Pixabay.com

Photo credit: Pixabay.com

Radu Arghir

După evenimentele din 2015 cauzate în mare parte de războiul din Siria, care au arătat lipsa de pregătire a autorităților din cel puțin unele state UE și impactul pe care acea criză o poate avea asupra opiniei publice, întrebarea a devenit dacă așa ceva se va mai putea întâmpla pe viitor. Răspunsul clar este că da, însă există o serie de variabile, cum ar fi gravitatea viitoarei crize, cât va mai dura până acesta va avea loc și cum vor răspunde pe viitor statele afectate. Ori acum deja încep să se vadă unele semne îngrijorătoare.

Noi probleme în Grecia:

Începând cu luna mai a acestui an (2019) numărul de imigranți ajunși în Grecia pe calea mării, mai exact insulele din marea Egee, a crescut substanțial față de anii anteriori. Numai în august (2019) au venit 8 000 și centrele de cazare pentru solicitanții de azil din Grecia deja nu mai fac față deși numărul este încă departe de ce s-a întâmplat în 2015. De asemenea compoziția este diferită, dintre cei peste 25 000 de imigranți prezenți pe insulele grecești la acest moment, 40% sunt din Afganistan și numai 13% din Siria, urmați de R.D. Congo cu 10% din total. Numărul mare de Afgani indică o posibilă nouă sursă pentru un val de refugiați. Situația din Afganistan este încă instabilă și se poate înrăutăți dacă negocierile cu talibanii (care sunt blocate în acest moment) eșuează. Dar asta nu înseamnă că situația din Siria este mai bună. Cu toate că a fost creată o zonă tampon, parțial demilitarizată, în nordul Siriei, care a mai redus din fluxul de migranți către Turcia, viitorul acesteia este încă incert. Armata lui Assad încă face presiuni și nu s-a ajuns la un acord de pace. O ofensivă nouă ar disloca sute de mii de Sirieni. Deja a fost înregistrată o creștere a numărului de Sirieni ce au trecut granița cu Turcia, ca urmare a tensiunilor în creștere (deși încă nu avem de a face o ofensivă militară propriu-zisă). Drept urmare Turcia a amenințat că va deschide granițele dacă nu primește mai mult ajutor extern. Amenințările Turciei au fost respinse de Grecia (primul stat ce ar fi afectat în acest scenariu), dar Atena a cerut ajutor la rândul ei de la UE. Încă nu există un răspuns comunitar, dar problema cu siguranță se va afla pe masa de lucru a noii Comisii Europene odată ce este creată.

Alte zone

În același timp apar noi tensiuni în Balcani unde tot mai mulți imigranți sunt blocați în Serbia ca urmare a măsurilor drastice luate de Croația și Ungaria. Crearea unui blocaj ar genera noi tensiuni între statele din Balcani, unde relațiile oricum nu sunt foarte bune.

Singura parte bună este că în sudul continentului, mai ales în Spania, numărul de imigranți a scăzut masiv față de anul trecut. Dar asta nu înseamnă că numărul de imigrați ce ajunge în UE a scăzut la fel de mult. Mai nou sunt folosite metode alternative cum ar fi venirea cu viză de turism și șederea ilegală în statul vizitat sau un stat unde pot ajunge după ce au aterizat în primul. Sunt vizate în special state din spațiul Schengen deoarece se poate călători ușor între acestea. Imigranții pot zbura legal până în Grecia sau Italia de unde de obicei călătoresc în Germania unde se ascund. Dacă sunt prinși încercă să ascundă ruta urmată deoarece nu doresc să fie deportați în statele pe unde au intrat în spațiul Schengen. Acest trend se observă și la granițele spațiului Schengen, de exemplu în Marea Britanie, unde se observă o ușoară creștere a numărului de imigranți ce au încercat să treacă ilegal Canalul Mânecii. Aceste evoluții nu sunt chiar îngrijorătoare, ca cele din Grecia, dar pot indica schimbări de strategie sau posibile probleme termen lung. Totuși este greu de închipuit o creștere masivă a numărului de turiști sau a celor ce încercă să treacă ilegal Canalul Mânecii. Iar tensiunile din Balcani probabil vor fi legate de ce se întâmplă mai departe în Grecia.

Concluzii

Se întrevăd noi probleme la granița dintre Turcia și Grecia, indiferent dacă motivul este legat de Afganistan sau Siria (sau ambele). Noua Comisie Europeană va trebui să negocieze un nou acord cu Turcia și va trebui să pună mai multă presiune pe regimul Assad (și nu numai UE) pentru a evita o nouă catastrofă umanitară și un val de imigranți sirieni. Afganistanul este o problemă mai largă, care nu implică numai UE, dar și acolo o soluție este în continuare căutată. Oricum, la fel ca în 2015, conflictele în desfășurare, inclusiv R.D. Congo, par să producă de departe cel mai mare număr de emigranți. Poate ar trebui să le fie acordată mai multă atenție la nivel mondial. De asemenea, sunt deja peste 3 milioane de Sirieni în Turcia (și numărul pare să se apropie de 4 milioane) cu un viitor incert, o altă problemă ce nu poate fi ignorată la nesfârșit. Ori trebuie integrați (ceva ce Turcia nu dorește) ori trebuie create condițiile pentru revenirea lor în Siria (iar asta ar presupune o schimbare de regim sau federalizarea Siriei, ceea ce nu se poate întâmpla fără acordul Rusiei).

De asemenea, pe măsură ce strategiile și rutele se schimbă, autoritățile trebuie să se adapteze la noile metode folosite. Încă nu putem vorbi de cifre îngrijorătoare în Balcani și spațiul Schengen (excepție fiind Grecia), dar lucrurile se pot schimba pe termen lung, chiar dacă este rezolvată eficient problema dintre Grecia și Turcia.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *